Mimi
25-12-09, 00:28
Hello! :) Asta e primul meu fic postat pe forum. L-am inceput acum mai bine de-un an, dar n-am mai apucat sa mai scriu la el, asa ca m-am gandit sa-l postez, pentru a afla daca mai merita sa continui ;)).
Lectura placuta!
Scena iubirii
Isi propti mainile in gardul inalt si dintr-o saritura trecu dincolo. Se descalta de pantofii rosii cu toc inalt si o lua la fuga pe nisipul rece. Nu se opri pana ce nu simti apa marii mangaindu-i picioarele. Un zambet fugar ii juca pe buze pentru o secunda, apoi se lasa sa cada in nisip. Incepu sa priveasca insistent stelele, petrecandu-si privirea peste fiecare cm al cerului.
-„Atat de mult loc si atat de putine stele. Si totusi par inghesuite… sufocate.” Chipul i se intuneca brusc, iar in mintea ei incepu sa se repete acelasi cuvant: sufocate.
-Sufocate… Sopti Sora si apoi sari brusc in picioare. Mai arunca o privire cerului, apoi o lua la fuga inapoi spre gard. Il sari la fel de usor ca si inainte, se incalta cu pantofii si incepu sa fuga spre oras.
In urma ei se mai auzea doar sunetul tocului pe asfalt si soapta ei ce se pierdea usor in vazduh, purtata de vant…
***
Mi-am dorit atat de mult sa fim impreuna si acum iata-ne, la 30 de ani, cu doi copii minunati si traind in casa pe care am visat-o atata vreme in tinerete… si totusi nu ma simt deloc implinita, desi, acum, cand stau si privesc inapoi la toate cate s-au intamplat inainte sa putem fi impreuna, imi dau seama ca el a sacrificat cu mult mai multe decat mine si pentru asta ar trebui sa-i fiu recunoscatoare…Dar nu pot! Il iubesc, intra-devar, il iubesc cu toata fiinta mea, dar gandul meu zboara, inevitabil, catre celalalt. Si el stie acest lucru, dar nu face nimic…nu face nimic, caci ma iubeste foarte mult si n-ar vrea sa ma raneasca cu vorbele lui.
Dar eu vreau sa-mi zica ceva! Sa-mi strige sa nu ma mai gandesc la el, sa-mi strige cat de mult ma iubeste si cat de mult vrea sa ma pastreze doar pentru el. Dar tace…, iar tacerea lui ma distruge incetul cu-ncetul.
A-si vrea sa-mi strig durerea in gura mare, dar nu pot… de aceea scriu aceasta carte, de aceea imi retraiesc amintirile si privesc in trecut… pentru a incerca sa-mi dau seama la cine tin cu adevarat!
Iar ca inceput pun doar o intrebare: Esti in stare sa-mi asculti povestea?
***
Rasete amuzate veneau de afara, patruzand fara nici-o probelema prin geamul balconului care era inchis. Ceva se misca sub patura, iar apoi, impreuna cu o noua rafala de rasete amuzate, un cap cu par rozaliu iesi de sub ea.
Sora casca obosita si se uita derutata in jur. Capul o durea ingrozitor si nu-si amintea deloc ce facuse aseara.
Se rasuci in pat si se ridica in sezut. Privi spre geam, dandu-si seama ca dintra-colo veneau rasetele. Se ridica lenes din pat si, cu pasi mici, se indrepta spre usa balconului. O deschise si iesi afara. Vantul rece a-l iernii o lovi drept in fata si, intrucat purta doar o pijama subtire, mii de fiori in traversara corpul in timp ce pasea in balcon.
Privi in jos si o vazu pe Rosetta batandu-se cu bulgari de zapada cu Mia, Anna si Marion.
Sora zambi amuzata si, privind spre Marion, isi aminti cat timp trecuse decand isi descoperise propiul „Pheonix de Aur”.
-„Doi ani de atunci, iar Marion, Mia, Anna si toti ceilalti s-au schimat atat de mult, in timp ce eu am ramas aceiasi… cu exceptia faptului ca acum nu mai am un vis de care sa ma agat cu toata forta mea…” La acest gand, chipul Sorei se intuneca brusc si isi musca usor buza inferioara. A promis ca nu va mai plange din cauza asta, dar… dar nu putea! Dorea atat de mult sa aiba un vis, sa-si continuie munca la „Kaleido Stage” cu aceiasi bucurie si intensitate ca pe vremuri. Dar, din pacate, faptul ca nu mai avea pentru ce sa lupte ii afecta si modul de a fi pe scena. Ii trebuia un impuls, ceva care s-o ridice de la pamant si sa-i de-a din nou aripi cu care sa zboare!
Mia o observa pe Sora si ii zambi cald.
-Haide si tu! Striga ea facandu-i semn sa vina jos. Anna si Marion se oprira din lupta „crancena” pe care o duceau amandoua si se uitara in sus, spre Sora. Fata le zambi prietenilor ei si rapunse simplu.
-Nu pot acum. Mai incolo.
Mia ridica din umeri si toate trei isi continuara „batalia”. Sora le mai arunca o privire si apoi intra inapoi in camera. Privi in jur, cautandu-l pe Fool, dar nici urma de el.
-Fool! Unde esti? Striga tanara, privind incurcata in jurul ei. De obicei spiritul scenei era destul de aproape de ea, fiind atent atunci cand se ducea la dus, dar acum nu era niciunde si asta incepea sa o ingrijoreze pe Sora. Daca nu-l mai vedea?! Daca isi pierduse dreptul de-al mai vedea vreodata pe Fool?! Daca nu mai era facuta pentru scena?! Daca…
Dar indoielile disparura imediat ce spiritul perves aparu de sub pat.
-Fool! M-ai speriat! Credeam ca nu pot sa te mai vad. Spuse Sora, usurata ca inca mai putea sa-l vada pe micul spirit, ceea ce insemna ca scena inca mai era o parte importanta a vietii sale.
-Adormisem… dar daca tot te-ai trezit, ce-ar fi sa faci un dus? Acum, de dimineata, un dus ar fi… Dar Fool nu termina propozitia, caci se trezi aruncat pe geamul balconului -care era inca deschis- , aterizand in zapada moale, care ii atenua putin cazatura.
-Spirit perves… Bombani Sora in timp ce intra in baie pentru a face un dus.
*
Dupa cateva minute, Sora iesi din baie imbracata cu o pereche de blugi albastri si un plouver roz, cu guler pe gat. Se uita in jur sa vada daca Fool se intorsese in camera, dar, nevazandu-l, presupuse ca inca era pe afara, suparat ca iar il aruncase.
-Nu e vina mea, o cauta cu lumanarea. Sopti usor Sora, apoi, dupa ce se incalta, iesi din camera.
Nici nu apuca bine sa inchida usa, ca se trezi cu May in fata ei. Respira greu si se putea observa foarte usor ca alergase destul de mult.
-O, buna May! Ce s-a intamplat? Spuse Sora, mai mult din politete, caci nu prea o interesa ce se intamplase cu fata de alergase asa mult. May tacu putin pentru a-si trage sufletul, apoi incepu sa-i explice.
-Kalos ne-a chemat in biroul lui in zece minute. Zice ca are un nou spectacol pe care sa ni-l prezinte.
Sora ramase putin surprinsa, neintelegand despre cine vorbea May cand spunea „noi”. Pe cine mai chemase Kalos in birou inafara de ele doua? Caci toti acrobatii nu avea cum sa-i cheme, nu ar fi avut loc.
-May, ce vrei sa spui prin „noi”? Pe cine a mai chemat Kalos? Sora dadu glas nedumeriri ei, iar May o privi ironic.
-Probabil pe Yuri-san si Leon-san… nu stiu exact, dar hai sa mergem sa aflam. Si inainte ca Sora sa mai poata spune ceva, May pleca de langa ea, indreptandu-se spre biroul sefului circului.
Tanara se lua dupa May si in cateva momente ajunsera in fata usii biroului. May numai ciocani, ci intra direct, cu Sora in urma sa. Fata avusese dreptate doar pe jumatate. Kalos ii chemase intra-devar si pe Yuri si Leon, dar le mai chemase si pe Mia si Sarah.
-Buna ziua sefule. Saluta Sora politicos, uitandu-se pe rand la fiecare persoana din camera. Toti, inafara de Mia, pareau a nu sti de ce fusesera chemati la o ora asa matinala, mai ales cand se presupunea ca mai era putin pana la concediul de iarna.
-Buna ziua Sora, May. Acum ca-ti venit si voi, cred c-ar trebui sa va explic de ce v-am chemat aici, astazi. Spuse Kalos, impreunandu-si mainile pe sub ochelari. Leon il aproba in tacere si Kalos incepu sa le explice.
-V-am chemat aici ca sa va prezint noul spectacol pe care il vom pune in scena de Craciun. Defapt, o voi lasa pe domnisoara Mia sa va explice. La urma urmelor, a fost ideea ei. Spuse Kalos si la sfarsit ii facu semn Miei ca poate incepe.
-Piesa se va numi „Scena iubirii”. In ea este vorba despre doi barbati care incearca sa obtina dragostea unei fete. Rolurile le-am facut pentru Leon-san, Yuri-san si Sora. Cei doi barbati vor fi Leon si Yuri, iar fata va fi Sora. Pentru restul personajelor se vor da auditii.
Dupa ce Mia termina de vorbit, toti ramasera masca, mai ales May care nu intelegea deloc de ce fusese chemata daca Leon, Yuri si Sora primeau rolurile principale. Dar inainte ca fata sa-i exclame nedumerirea, Mia continua.
-May, tu ve fi personajul secundar de care se va indragosti la sfarsit unul dintre barbati, celalalt ramanand cu fata, Mia facu o pauza, cautandu-si cuvintele, ca mai apoi sa continuie, singura problema e ca nu stiu care dintre barbati –adica Yuri-san sau Leon-san- sa se indragosteasca de May si care sa ramana cu Sora…
-Pentru aceasta problema se va da o auditie intre Leon si Yuri, care va avea loc maine dimineata. Spuse Kalos, rezolvand astfel problema.
Nimeni nu mai zicea nimic, toti se gandeau la rolurile pe care le vor avea. Intr-un final, Kalos sparse tacerea.
-Sarah se va ocupa de costume. Iar daca nu aveti intrebari, suneti liberi pana maine dupa auditii.
Leon si Yuri nu mai asteptara si alte inviatii, iesind destul de rapid pe usa. Sora se ridica si ea incet si iesi, impreuna cu May, luand-o apoi spre iesirea din campus. Merse putin, gandindu-se in continuare la rolul ei.
-„Ce sa fac? Nu stiu cum e sa joci cu Yuri-san pe scena…n-am mai jucat pana acum cu el si mi-e teama sa nu fac ceva gresit. Defapt, mi-e si mai frica de confrunatrea de maine. Daca lucrurile o vor lua razna si Yuri-san cu Leon-san vor exagera, facand din auditie o lupta adevarata?” Gandurile Sorei erau din ce in ce mai negre, gandindu-se aprig la ce avea sa se intample maine.
Mult prea adancita in gandurile ei, Sora nu-si dadu seama ca cineva venea din sens opus, astfel intrand in acea persoana. Fata cazu la pamant si incepu sa-si ceara scuze.
-Imi cer scuze, nu stiam ca sunteti in fata mea, ma gandeam la ceva si… Dar cand ridica privirea sa vada cine era persoana misterioasa peste care daduse il vazu pe Yuri. Inima incepu sa-i bata nebuneste, iar fata se imbujora usor.
-Nu-i nimic, e vina mea, n-am vazut pe unde merg. Spuse Yuri si zambi usor. Ii intinse Sorei mana sa se ridice, fata accepatand oferta si se ridica de jos. Desi se ridicase de la pamant, Yuri continua s-o stranga de mana, uitandu-se adanc in ochii ei. Barbatul parea ca vrea sa-i citeasca direct in suflet, sa afle cele mai adanci trairi ale fetei. Sora se uita in ochii lui albastri, neintelegand ce e cu senzatia ciudata pe care i-o dadea mana lui in contact cu mana ei. Fata inghiti usor in sec, apoi vorbi rusinata.
-Aaa…Yuri-san…acum puteti sa-mi dati drumul la mana…
Yuri paru ca trezit dintr-un vis si ii dadu, in cele din urma, drumul.
-Imi cer scuze inca o data…Sora. Spuse Yuri si, arucandu-i inca un zambet cald, pleca de langa ea. Inainte ca Sora sa se dezmeticeasca complet, Yuri disparuse deja din aria ei vizuala, asa ca, atunci cand se intoarse sa se uite dupa el, el deja plecase.
Sora ofta resemnata si iesi afara din campus, incepand sa se plimbe prin zapada proaspat cazuta azi-noapte.
~Va urma~
Sper ca va placut si astept comentarii :) .
Lectura placuta!
Scena iubirii
Isi propti mainile in gardul inalt si dintr-o saritura trecu dincolo. Se descalta de pantofii rosii cu toc inalt si o lua la fuga pe nisipul rece. Nu se opri pana ce nu simti apa marii mangaindu-i picioarele. Un zambet fugar ii juca pe buze pentru o secunda, apoi se lasa sa cada in nisip. Incepu sa priveasca insistent stelele, petrecandu-si privirea peste fiecare cm al cerului.
-„Atat de mult loc si atat de putine stele. Si totusi par inghesuite… sufocate.” Chipul i se intuneca brusc, iar in mintea ei incepu sa se repete acelasi cuvant: sufocate.
-Sufocate… Sopti Sora si apoi sari brusc in picioare. Mai arunca o privire cerului, apoi o lua la fuga inapoi spre gard. Il sari la fel de usor ca si inainte, se incalta cu pantofii si incepu sa fuga spre oras.
In urma ei se mai auzea doar sunetul tocului pe asfalt si soapta ei ce se pierdea usor in vazduh, purtata de vant…
***
Mi-am dorit atat de mult sa fim impreuna si acum iata-ne, la 30 de ani, cu doi copii minunati si traind in casa pe care am visat-o atata vreme in tinerete… si totusi nu ma simt deloc implinita, desi, acum, cand stau si privesc inapoi la toate cate s-au intamplat inainte sa putem fi impreuna, imi dau seama ca el a sacrificat cu mult mai multe decat mine si pentru asta ar trebui sa-i fiu recunoscatoare…Dar nu pot! Il iubesc, intra-devar, il iubesc cu toata fiinta mea, dar gandul meu zboara, inevitabil, catre celalalt. Si el stie acest lucru, dar nu face nimic…nu face nimic, caci ma iubeste foarte mult si n-ar vrea sa ma raneasca cu vorbele lui.
Dar eu vreau sa-mi zica ceva! Sa-mi strige sa nu ma mai gandesc la el, sa-mi strige cat de mult ma iubeste si cat de mult vrea sa ma pastreze doar pentru el. Dar tace…, iar tacerea lui ma distruge incetul cu-ncetul.
A-si vrea sa-mi strig durerea in gura mare, dar nu pot… de aceea scriu aceasta carte, de aceea imi retraiesc amintirile si privesc in trecut… pentru a incerca sa-mi dau seama la cine tin cu adevarat!
Iar ca inceput pun doar o intrebare: Esti in stare sa-mi asculti povestea?
***
Rasete amuzate veneau de afara, patruzand fara nici-o probelema prin geamul balconului care era inchis. Ceva se misca sub patura, iar apoi, impreuna cu o noua rafala de rasete amuzate, un cap cu par rozaliu iesi de sub ea.
Sora casca obosita si se uita derutata in jur. Capul o durea ingrozitor si nu-si amintea deloc ce facuse aseara.
Se rasuci in pat si se ridica in sezut. Privi spre geam, dandu-si seama ca dintra-colo veneau rasetele. Se ridica lenes din pat si, cu pasi mici, se indrepta spre usa balconului. O deschise si iesi afara. Vantul rece a-l iernii o lovi drept in fata si, intrucat purta doar o pijama subtire, mii de fiori in traversara corpul in timp ce pasea in balcon.
Privi in jos si o vazu pe Rosetta batandu-se cu bulgari de zapada cu Mia, Anna si Marion.
Sora zambi amuzata si, privind spre Marion, isi aminti cat timp trecuse decand isi descoperise propiul „Pheonix de Aur”.
-„Doi ani de atunci, iar Marion, Mia, Anna si toti ceilalti s-au schimat atat de mult, in timp ce eu am ramas aceiasi… cu exceptia faptului ca acum nu mai am un vis de care sa ma agat cu toata forta mea…” La acest gand, chipul Sorei se intuneca brusc si isi musca usor buza inferioara. A promis ca nu va mai plange din cauza asta, dar… dar nu putea! Dorea atat de mult sa aiba un vis, sa-si continuie munca la „Kaleido Stage” cu aceiasi bucurie si intensitate ca pe vremuri. Dar, din pacate, faptul ca nu mai avea pentru ce sa lupte ii afecta si modul de a fi pe scena. Ii trebuia un impuls, ceva care s-o ridice de la pamant si sa-i de-a din nou aripi cu care sa zboare!
Mia o observa pe Sora si ii zambi cald.
-Haide si tu! Striga ea facandu-i semn sa vina jos. Anna si Marion se oprira din lupta „crancena” pe care o duceau amandoua si se uitara in sus, spre Sora. Fata le zambi prietenilor ei si rapunse simplu.
-Nu pot acum. Mai incolo.
Mia ridica din umeri si toate trei isi continuara „batalia”. Sora le mai arunca o privire si apoi intra inapoi in camera. Privi in jur, cautandu-l pe Fool, dar nici urma de el.
-Fool! Unde esti? Striga tanara, privind incurcata in jurul ei. De obicei spiritul scenei era destul de aproape de ea, fiind atent atunci cand se ducea la dus, dar acum nu era niciunde si asta incepea sa o ingrijoreze pe Sora. Daca nu-l mai vedea?! Daca isi pierduse dreptul de-al mai vedea vreodata pe Fool?! Daca nu mai era facuta pentru scena?! Daca…
Dar indoielile disparura imediat ce spiritul perves aparu de sub pat.
-Fool! M-ai speriat! Credeam ca nu pot sa te mai vad. Spuse Sora, usurata ca inca mai putea sa-l vada pe micul spirit, ceea ce insemna ca scena inca mai era o parte importanta a vietii sale.
-Adormisem… dar daca tot te-ai trezit, ce-ar fi sa faci un dus? Acum, de dimineata, un dus ar fi… Dar Fool nu termina propozitia, caci se trezi aruncat pe geamul balconului -care era inca deschis- , aterizand in zapada moale, care ii atenua putin cazatura.
-Spirit perves… Bombani Sora in timp ce intra in baie pentru a face un dus.
*
Dupa cateva minute, Sora iesi din baie imbracata cu o pereche de blugi albastri si un plouver roz, cu guler pe gat. Se uita in jur sa vada daca Fool se intorsese in camera, dar, nevazandu-l, presupuse ca inca era pe afara, suparat ca iar il aruncase.
-Nu e vina mea, o cauta cu lumanarea. Sopti usor Sora, apoi, dupa ce se incalta, iesi din camera.
Nici nu apuca bine sa inchida usa, ca se trezi cu May in fata ei. Respira greu si se putea observa foarte usor ca alergase destul de mult.
-O, buna May! Ce s-a intamplat? Spuse Sora, mai mult din politete, caci nu prea o interesa ce se intamplase cu fata de alergase asa mult. May tacu putin pentru a-si trage sufletul, apoi incepu sa-i explice.
-Kalos ne-a chemat in biroul lui in zece minute. Zice ca are un nou spectacol pe care sa ni-l prezinte.
Sora ramase putin surprinsa, neintelegand despre cine vorbea May cand spunea „noi”. Pe cine mai chemase Kalos in birou inafara de ele doua? Caci toti acrobatii nu avea cum sa-i cheme, nu ar fi avut loc.
-May, ce vrei sa spui prin „noi”? Pe cine a mai chemat Kalos? Sora dadu glas nedumeriri ei, iar May o privi ironic.
-Probabil pe Yuri-san si Leon-san… nu stiu exact, dar hai sa mergem sa aflam. Si inainte ca Sora sa mai poata spune ceva, May pleca de langa ea, indreptandu-se spre biroul sefului circului.
Tanara se lua dupa May si in cateva momente ajunsera in fata usii biroului. May numai ciocani, ci intra direct, cu Sora in urma sa. Fata avusese dreptate doar pe jumatate. Kalos ii chemase intra-devar si pe Yuri si Leon, dar le mai chemase si pe Mia si Sarah.
-Buna ziua sefule. Saluta Sora politicos, uitandu-se pe rand la fiecare persoana din camera. Toti, inafara de Mia, pareau a nu sti de ce fusesera chemati la o ora asa matinala, mai ales cand se presupunea ca mai era putin pana la concediul de iarna.
-Buna ziua Sora, May. Acum ca-ti venit si voi, cred c-ar trebui sa va explic de ce v-am chemat aici, astazi. Spuse Kalos, impreunandu-si mainile pe sub ochelari. Leon il aproba in tacere si Kalos incepu sa le explice.
-V-am chemat aici ca sa va prezint noul spectacol pe care il vom pune in scena de Craciun. Defapt, o voi lasa pe domnisoara Mia sa va explice. La urma urmelor, a fost ideea ei. Spuse Kalos si la sfarsit ii facu semn Miei ca poate incepe.
-Piesa se va numi „Scena iubirii”. In ea este vorba despre doi barbati care incearca sa obtina dragostea unei fete. Rolurile le-am facut pentru Leon-san, Yuri-san si Sora. Cei doi barbati vor fi Leon si Yuri, iar fata va fi Sora. Pentru restul personajelor se vor da auditii.
Dupa ce Mia termina de vorbit, toti ramasera masca, mai ales May care nu intelegea deloc de ce fusese chemata daca Leon, Yuri si Sora primeau rolurile principale. Dar inainte ca fata sa-i exclame nedumerirea, Mia continua.
-May, tu ve fi personajul secundar de care se va indragosti la sfarsit unul dintre barbati, celalalt ramanand cu fata, Mia facu o pauza, cautandu-si cuvintele, ca mai apoi sa continuie, singura problema e ca nu stiu care dintre barbati –adica Yuri-san sau Leon-san- sa se indragosteasca de May si care sa ramana cu Sora…
-Pentru aceasta problema se va da o auditie intre Leon si Yuri, care va avea loc maine dimineata. Spuse Kalos, rezolvand astfel problema.
Nimeni nu mai zicea nimic, toti se gandeau la rolurile pe care le vor avea. Intr-un final, Kalos sparse tacerea.
-Sarah se va ocupa de costume. Iar daca nu aveti intrebari, suneti liberi pana maine dupa auditii.
Leon si Yuri nu mai asteptara si alte inviatii, iesind destul de rapid pe usa. Sora se ridica si ea incet si iesi, impreuna cu May, luand-o apoi spre iesirea din campus. Merse putin, gandindu-se in continuare la rolul ei.
-„Ce sa fac? Nu stiu cum e sa joci cu Yuri-san pe scena…n-am mai jucat pana acum cu el si mi-e teama sa nu fac ceva gresit. Defapt, mi-e si mai frica de confrunatrea de maine. Daca lucrurile o vor lua razna si Yuri-san cu Leon-san vor exagera, facand din auditie o lupta adevarata?” Gandurile Sorei erau din ce in ce mai negre, gandindu-se aprig la ce avea sa se intample maine.
Mult prea adancita in gandurile ei, Sora nu-si dadu seama ca cineva venea din sens opus, astfel intrand in acea persoana. Fata cazu la pamant si incepu sa-si ceara scuze.
-Imi cer scuze, nu stiam ca sunteti in fata mea, ma gandeam la ceva si… Dar cand ridica privirea sa vada cine era persoana misterioasa peste care daduse il vazu pe Yuri. Inima incepu sa-i bata nebuneste, iar fata se imbujora usor.
-Nu-i nimic, e vina mea, n-am vazut pe unde merg. Spuse Yuri si zambi usor. Ii intinse Sorei mana sa se ridice, fata accepatand oferta si se ridica de jos. Desi se ridicase de la pamant, Yuri continua s-o stranga de mana, uitandu-se adanc in ochii ei. Barbatul parea ca vrea sa-i citeasca direct in suflet, sa afle cele mai adanci trairi ale fetei. Sora se uita in ochii lui albastri, neintelegand ce e cu senzatia ciudata pe care i-o dadea mana lui in contact cu mana ei. Fata inghiti usor in sec, apoi vorbi rusinata.
-Aaa…Yuri-san…acum puteti sa-mi dati drumul la mana…
Yuri paru ca trezit dintr-un vis si ii dadu, in cele din urma, drumul.
-Imi cer scuze inca o data…Sora. Spuse Yuri si, arucandu-i inca un zambet cald, pleca de langa ea. Inainte ca Sora sa se dezmeticeasca complet, Yuri disparuse deja din aria ei vizuala, asa ca, atunci cand se intoarse sa se uite dupa el, el deja plecase.
Sora ofta resemnata si iesi afara din campus, incepand sa se plimbe prin zapada proaspat cazuta azi-noapte.
~Va urma~
Sper ca va placut si astept comentarii :) .