Andre.
21-08-09, 18:15
Dacă Occidentul e ca o fată curată, dar moartă, „România e o fată nespălată, dar plină de viaţă“
Dintre popoarele latine, mai răpănoase de felul lor decât altele, România e într-adevăr cea mai nespălată, însă e o mimoză în comparaţie cu vecina ei, Ucraina. Cu toate gunoaiele care o sluţesc, şi-a păstrat însă sănătatea ecosistemelor rezonabil de intactă.
http://img43.imageshack.us/img43/8065/8332a2f6ea345e7bf51ad36.th.jpg (http://img43.imageshack.us/i/8332a2f6ea345e7bf51ad36.jpg/)
Gunoaiele n-au cum s-o omoare, spune Peter Lengyel, secretar ştiinţific al Asociaţiei UNESCO Pro Natura, nu-s o problemă fundamentală pentru România, dar cel puţin în zonele rurale o fac de nefrecventat pentru turiştii străini: “Eu am făcut mai multe cărţi în care prezentam aspecte frumoase ale naturii din România, iar la o conferinţă în Italia, organizată de Consiliul Europei, când le arătam fotografii cu Maramureşul, de exemplu, o doamnă mi-a spus: «Nu-i adevărat ce ne arătaţi aici, eu am vizitat Maramureşul şi e plin de gunoaie, nu e curăţenie cum e în pozele dumneavoastră!». Şi avea dreptate, eu când fotografiez încerc să găsesc unghiuri din care nu se văd gunoaiele, că în realitate e dezastru, cum să vină străinii cu copiii acolo?”
http://img43.imageshack.us/img43/9683/ae6bd98235a5c3afe18e84f.th.jpg (http://img43.imageshack.us/i/ae6bd98235a5c3afe18e84f.jpg/)
Tradiţia ţărănească e de vină, cea a aruncatului gunoiului în spatele casei, în capătul satului, la marginea râului sau a pădurii, odinioară, când totul era biodegradabil, metoda firească de reciclare şi reintegrare a acestuia în natură.
Acum însă, cu sticla şi PET-urile intrate în joc, regulile nu se mai aplică. “La viituri ar trebui să vedeţi cum cauciucuri, haine vechi, PET-uri, bidoane, care de regulă plutesc la marginea râului, sunt împrăştiate pe tufele şi copacii de pe mal. E mult şi peste puterile autorităţilor locale, care încearcă să facă câte ceva, e greu şi ia timp, până la urmă e o chestiune de educaţie la nivel naţional. Cine să stea să-l supravegheze şi să-l amendeze pe ţăran când îl prinde cu gunoiul la râu?”
http://img43.imageshack.us/img43/2526/2143ced468c7ffacae1827f.th.jpg (http://img43.imageshack.us/i/2143ced468c7ffacae1827f.jpg/)
Problema asta s-a rezolvat în Vest în urmă cu zeci de ani, printr-un cumul de forţe: educaţie şi constrângere, spune Gabriel Păun, coordonator de campanii la Asociaţia Agent Green: “Popoarele latine sunt în general mai puţin preocupate de mediu şi sunt mai murdare decât celelalte. Nu suntem campionii mizeriei, nici Italia, Spania sau Portugalia nu excelează în curăţenie, dar dintre ele într-adevăr suntem codaşi. Da, în Olanda, Marea Britanie, Danemarca e curăţenie, dar acolo educaţia şi constrângerea merg mână în mână de zeci de ani. La ei dacă arunci o gumă pe jos, oamenii nu sunt indiferenţi, se opresc şi te întreabă: «De ce ai făcut asta?»“.
Ne uităm cu ochi dulci la civilizaţia Elveţiei, continuă Gabriel Păun, dar ceea ce nu ştim e că ei nu mai au urşi de o sută de ani şi nici alt soi de fiară sălbatică: “Au stabilit prin referendum în 1902 să dispară. E o ruşine cu care trebuie să trăiască de atunci. Nu mai au nici râşi, nimic. Au urcat cu civilizaţia până în creierii munţilor şi au distrus habitatele animalelor”.
Sunt ţări cu o curăţenie aparentă, spune şi Peter Lengyel, chiar dacă nu au gunoaie la suprafaţă, ecosistemele sunt atât de degradate, că cea mai bună comparaţie care-i vine în minte este următoarea: “În România natura arată ca o fată nespălată, dar plină de viaţă, la ei e foarte curată, dar moartă. La noi pădurile sunt pline de urşi, râşi, cerbi, mistreţi, sălbăticiuni, plante, insecte, valori naturale, la ei pădurile nu mai sunt decât nişte plantaţii. Nu şi-au dat seama la timp ce rol important joacă prădătorii în ecosisteme şi le-au distrus de tot, omorându-le pe toate. Au ras pădurile, iar apoi au plantat copaci din alte continente care cresc foarte repede... E valabil în Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda”.
Adevărata noastră problemă nu sunt gunoaiele, ci să nu ne îndreptăm în aceeaşi direcţie occidentală, adaugă Peter Lengyel: “Şi la noi au început să se taie versanţi întregi, braconajul e fantastic, capra neagră, care a dispărut după cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost reintrodusă de comunişti şi a ajuns la 600 de exemplare, este acum iarăşi pe cale de dispariţie; mai mult de 90% au dispărut din cauza braconajului, populaţia de cerbi a scăzut dramatic din acelaşi motiv, o altă problemă este şi desecarea zonelor umede, mlăştinoase, pentru transformarea lor în terenuri agricole, care nu au însă nici o valoare”.
Sursa: Cotidianul.ro
Dintre popoarele latine, mai răpănoase de felul lor decât altele, România e într-adevăr cea mai nespălată, însă e o mimoză în comparaţie cu vecina ei, Ucraina. Cu toate gunoaiele care o sluţesc, şi-a păstrat însă sănătatea ecosistemelor rezonabil de intactă.
http://img43.imageshack.us/img43/8065/8332a2f6ea345e7bf51ad36.th.jpg (http://img43.imageshack.us/i/8332a2f6ea345e7bf51ad36.jpg/)
Gunoaiele n-au cum s-o omoare, spune Peter Lengyel, secretar ştiinţific al Asociaţiei UNESCO Pro Natura, nu-s o problemă fundamentală pentru România, dar cel puţin în zonele rurale o fac de nefrecventat pentru turiştii străini: “Eu am făcut mai multe cărţi în care prezentam aspecte frumoase ale naturii din România, iar la o conferinţă în Italia, organizată de Consiliul Europei, când le arătam fotografii cu Maramureşul, de exemplu, o doamnă mi-a spus: «Nu-i adevărat ce ne arătaţi aici, eu am vizitat Maramureşul şi e plin de gunoaie, nu e curăţenie cum e în pozele dumneavoastră!». Şi avea dreptate, eu când fotografiez încerc să găsesc unghiuri din care nu se văd gunoaiele, că în realitate e dezastru, cum să vină străinii cu copiii acolo?”
http://img43.imageshack.us/img43/9683/ae6bd98235a5c3afe18e84f.th.jpg (http://img43.imageshack.us/i/ae6bd98235a5c3afe18e84f.jpg/)
Tradiţia ţărănească e de vină, cea a aruncatului gunoiului în spatele casei, în capătul satului, la marginea râului sau a pădurii, odinioară, când totul era biodegradabil, metoda firească de reciclare şi reintegrare a acestuia în natură.
Acum însă, cu sticla şi PET-urile intrate în joc, regulile nu se mai aplică. “La viituri ar trebui să vedeţi cum cauciucuri, haine vechi, PET-uri, bidoane, care de regulă plutesc la marginea râului, sunt împrăştiate pe tufele şi copacii de pe mal. E mult şi peste puterile autorităţilor locale, care încearcă să facă câte ceva, e greu şi ia timp, până la urmă e o chestiune de educaţie la nivel naţional. Cine să stea să-l supravegheze şi să-l amendeze pe ţăran când îl prinde cu gunoiul la râu?”
http://img43.imageshack.us/img43/2526/2143ced468c7ffacae1827f.th.jpg (http://img43.imageshack.us/i/2143ced468c7ffacae1827f.jpg/)
Problema asta s-a rezolvat în Vest în urmă cu zeci de ani, printr-un cumul de forţe: educaţie şi constrângere, spune Gabriel Păun, coordonator de campanii la Asociaţia Agent Green: “Popoarele latine sunt în general mai puţin preocupate de mediu şi sunt mai murdare decât celelalte. Nu suntem campionii mizeriei, nici Italia, Spania sau Portugalia nu excelează în curăţenie, dar dintre ele într-adevăr suntem codaşi. Da, în Olanda, Marea Britanie, Danemarca e curăţenie, dar acolo educaţia şi constrângerea merg mână în mână de zeci de ani. La ei dacă arunci o gumă pe jos, oamenii nu sunt indiferenţi, se opresc şi te întreabă: «De ce ai făcut asta?»“.
Ne uităm cu ochi dulci la civilizaţia Elveţiei, continuă Gabriel Păun, dar ceea ce nu ştim e că ei nu mai au urşi de o sută de ani şi nici alt soi de fiară sălbatică: “Au stabilit prin referendum în 1902 să dispară. E o ruşine cu care trebuie să trăiască de atunci. Nu mai au nici râşi, nimic. Au urcat cu civilizaţia până în creierii munţilor şi au distrus habitatele animalelor”.
Sunt ţări cu o curăţenie aparentă, spune şi Peter Lengyel, chiar dacă nu au gunoaie la suprafaţă, ecosistemele sunt atât de degradate, că cea mai bună comparaţie care-i vine în minte este următoarea: “În România natura arată ca o fată nespălată, dar plină de viaţă, la ei e foarte curată, dar moartă. La noi pădurile sunt pline de urşi, râşi, cerbi, mistreţi, sălbăticiuni, plante, insecte, valori naturale, la ei pădurile nu mai sunt decât nişte plantaţii. Nu şi-au dat seama la timp ce rol important joacă prădătorii în ecosisteme şi le-au distrus de tot, omorându-le pe toate. Au ras pădurile, iar apoi au plantat copaci din alte continente care cresc foarte repede... E valabil în Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda”.
Adevărata noastră problemă nu sunt gunoaiele, ci să nu ne îndreptăm în aceeaşi direcţie occidentală, adaugă Peter Lengyel: “Şi la noi au început să se taie versanţi întregi, braconajul e fantastic, capra neagră, care a dispărut după cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost reintrodusă de comunişti şi a ajuns la 600 de exemplare, este acum iarăşi pe cale de dispariţie; mai mult de 90% au dispărut din cauza braconajului, populaţia de cerbi a scăzut dramatic din acelaşi motiv, o altă problemă este şi desecarea zonelor umede, mlăştinoase, pentru transformarea lor în terenuri agricole, care nu au însă nici o valoare”.
Sursa: Cotidianul.ro