Setsuna Sakuraba
04-06-08, 21:54
"S-o ia naibi de carte."
Era ceva mai tarziu de miezul noptii si daca exista o persoana care sa nu respecte somnul intunericului atunci acea persoana trebuia sa fie altceva in afara de om....cu o sanatate mintala in regula. Si cum regula trece cu mult peste capacitatea lui de a intelege, Setsuna isi continua treaba deloc silentioasa.
Normal ca nu avea acces la biblioteca secreta a lui Tsubaki, dar cum aici este vorba despre una din putinele persoane care are cunostinte despre pasajele secrete care duc spre intrari in diverse locuri din castel, nu mai era nevoie de vreo permisiune.
Inca din ziua in care o lasase pe Mara in apropierea lacului la doar cateva minute de la incercarea de a o omori, Setsuna nu-si gasea locul.
"Nici asta nu-i!"
Sopti Setsuna aruncand o alta carte departe de raftul din care fusese scoasa, apucand, rasfoind si iarasi aruncand carti prin toate directiile de parca se afla in propria sa biblioteca.
Nu se simtea vinovat, Doamne fereste, pentru ca nu se simtise vinovat nici cand omorase persoane cu mult mai importante, dar gandul ca Mara avea acel medalion il sacaia adanc pe nervi. Stia ca acel semn era ceva foarte vechi si important dar ca el, Setsuna Sakuraba, sa nu aiba informatii despre medalion era de neconceput. Si poate ce era si mai greu de suportat pentru nervii lui era accesul interzis la biblioteca lui Raphael, gand care parea sa-l faca sa arunce mai cu forta cartile, izbindu-le de alte rafturi, mese si pereti fara sa-l intereseze daca facea zgomot. Era furios si injura cu aceeasi intensitate in incercarea lui de a gasi ceea ce cauta, fara sa bage de seama ca cineva intrase in biblioteca si, mai mult ca si singur, auzise scandalul facut de cartile ceva mai galagioase, trezite din somnul lor blestemat.
ooc: ok, sper sa fie ceva mai bine, dar ai grija ca musca rau:))
Era ceva mai tarziu de miezul noptii si daca exista o persoana care sa nu respecte somnul intunericului atunci acea persoana trebuia sa fie altceva in afara de om....cu o sanatate mintala in regula. Si cum regula trece cu mult peste capacitatea lui de a intelege, Setsuna isi continua treaba deloc silentioasa.
Normal ca nu avea acces la biblioteca secreta a lui Tsubaki, dar cum aici este vorba despre una din putinele persoane care are cunostinte despre pasajele secrete care duc spre intrari in diverse locuri din castel, nu mai era nevoie de vreo permisiune.
Inca din ziua in care o lasase pe Mara in apropierea lacului la doar cateva minute de la incercarea de a o omori, Setsuna nu-si gasea locul.
"Nici asta nu-i!"
Sopti Setsuna aruncand o alta carte departe de raftul din care fusese scoasa, apucand, rasfoind si iarasi aruncand carti prin toate directiile de parca se afla in propria sa biblioteca.
Nu se simtea vinovat, Doamne fereste, pentru ca nu se simtise vinovat nici cand omorase persoane cu mult mai importante, dar gandul ca Mara avea acel medalion il sacaia adanc pe nervi. Stia ca acel semn era ceva foarte vechi si important dar ca el, Setsuna Sakuraba, sa nu aiba informatii despre medalion era de neconceput. Si poate ce era si mai greu de suportat pentru nervii lui era accesul interzis la biblioteca lui Raphael, gand care parea sa-l faca sa arunce mai cu forta cartile, izbindu-le de alte rafturi, mese si pereti fara sa-l intereseze daca facea zgomot. Era furios si injura cu aceeasi intensitate in incercarea lui de a gasi ceea ce cauta, fara sa bage de seama ca cineva intrase in biblioteca si, mai mult ca si singur, auzise scandalul facut de cartile ceva mai galagioase, trezite din somnul lor blestemat.
ooc: ok, sper sa fie ceva mai bine, dar ai grija ca musca rau:))